Unificarea experiențelor din fiecare acum și aici   

Permitem informația și energia în fiecare acum și aici. Procesarea este un șir de evenimente ale fiecărui acum și aici pe care creierul le ”netezește” pentru a percepe liniaritatea și sentimentul de continuu. Asta îi conferă siguranță. Netezirea și uniformizarea leagă evenimente fragmentate și, astfel, creierul pretinde că vede imaginea de ansamblu. Știm asta din neuroștiințe, doar că se subestimează esențialul : experiența vieții este doar acum și aici, care se extinde. De câte ori evoc situații din trecut, vizualizez aspecte pe care le aranjez în acum și aici. Nu este același trecut trăit identic demult. Nu am cum să aduc vreodată în experiență toate condițiile ”acum și aici” de atunci.

Oricât de bună memorie aș avea, nu pot reproduce identic suflurile respiratorii care modulează realitatea, nu pot să le recombin exact ca atunci. Îmi imaginez fragmente și le interpretez în funcție de beneficiul propus acum și aici. Fragmentele povestite pot fi reale în realitatea povestitorului, dar energia din acel moment nu mai poate fi reprodusă. Așa că, de ce să hrănesc cu energie evocarea unor fragmente? Doar pentru hrănirea vreunui rol de pe urma căruia să obțin ceva beneficii? A fi mereu și mereu acum și aici nu implică efort și aduce darul echilibrului și spațiului sigur, nu a pretinsei siguranțe din spatele unui rol trecător. Sănătatea depinde de acum și aici, de suflurile respiratorii din acum și aici. Când permit asta, chiar și dacă nu aș avea cunoaștere, tot le-aș trăi, pentru că echilibrul din acum și aici le armonizează cu suflurile cosmice. Când se spune că nu există vindecare în afara momentului prezent, adevărul vibrează în fiecare celulă, care, fără să ”știe” vreo teorie, comunică și permite acum și aici, aceasta este autoreglarea.

Gândurile obișnuite sunt o combinație a procesărilor informaționale a energiilor primite, care se depozitează spre posteriorul creierului. A imagina ca toată realitatea este lumina conștiinței activează cortexul prefrontal prin noutatea acestei viziuni. Fiind nouă de fiecare dată, această viziune nu se mai transformă în gânduri procesate și duale. Rezultatul este pur și simplu acordarea cu întregul univers, care este lumina conștiinței.

Astfel, corpul fizic este eliberat de influențele duale ale gândurilor și se regenerează. De ce să aștept procesarea și dezechilibrul dualității, când viziunea nouă permite coerența microcosmosului și macrocosmosului? Orice amintire dureroasă adusă în acum și aici este îmbrățișată, luminată și eliberată. În schimb, rezistența o hrănește, devenind și mai dureroasă. În acum și aici nu este procesare mentală și dualitate, nu apar reproșuri, frică, furie sau neincredere, ori dezgust. Orice amintire răsărită în acum și aici este permisă fără interpretare, observată pur și simplu. De ce să pretindem altceva, când aceasta este realitatea coerenței și armoniei? Ce este sus este și jos, ce este înauntru este și în afară…si așa este.

Ești acum și aici și asta este tot ce contează cu adevărat. Este alegerea bucuriei existenței întrupate. Viața este plină de darurile fiecărui acum și aici. Binecuvântată este această prezență din tine, care te călăuzește să împlinești cele mai înalte potențiale.

La mulți ani în miracolul existenței! 

Întrebări finale pentru experiența unificării:

1. Ce înseamnă pentru tine experiența unificării?

2. Cum se modifică percepția realității prin experiența unificării?